recenzie: WANDAVISION arata fiecare problema pe care mcu o are
atentie! aceasta postare contine spoilere pentru WANDAVISION si mcu (duh)!
nu sunt fana marvel si desi nu am vazut toate filmele, tot am zis sa ma uit la WANDAVISION, noua serie care ii urmareste pe, ei bine, wanda si vision. nu aveam asteptari prea mari, dar chiar am fost surprinsa de serie pana cand nu am mai fost. seria prezinta fiecare problema pe care mcu o are, dar cea mai mare este modul in care seria de filme isi iroseste ideile. WANDAVISION incepe in forta si continua sa isi piarda din identitate si originalitate pe parcursul celor noua episoade pana ce se arata ca fiind doar un alt capitol intr-o saga plictisitoare.
pentru ca nu am vazut toate filmele mcu, nu stiu intreaga saga ce se petrece in serie. stiu, totusi, ca vision a murit in...tr-un film si ca wanda a fost devastata (duh), ceea ce a dus-o sa isi faca propria realitate care seamana ca cu seriale de comedie! intriga este interesanta - o femeie isi creeaza o realitate falsa pentru ca nu poate face fata realitatii ca si-a pierdut sotul -, iar primele episoade sunt chiar al naibii de interesante. "realitatea" lui wanda arata ca si diversele seriale de comedie din istorie: I LOVE LUCY, THE DICK VAN DYKE SHOW, BEWITCHED, MALCOLM IN THE MIDDLE, FULL HOUSE, MODERN FAMILY si altele.
modul in care seria asta foloseste seriale de comedie este inteligent: exista o audienta, glumele sunt stereotipice (intr-un mod sarmant), iar wanda se foloseste de clisee constant. cand nu vrea sa continue o conversatie, ea porneste genericul de final. aparitia luipeter pietro maximoff (jucat in mcu de aaron taylor-johnson, dar aici interpretat de evan peters din filmele fox) o face pe darcy (kat dennings) sa zica 'she recast pietro?'. fiecare aspect legat de modul in care wanda refuza sa accepte realitatea in care vision este mort este cel mai incitant aspect din intreg mcu.
de asemenea, am adorat ceea ce seria a avut de zis despre jale. sigur, wanda refuza sa faca asta, dar faptul ca ignora realitatea si modul in care face asta ofera multe de explorat. de ce seriale de comedie? pentru ca a crescut cu ele si e bine sa razi. de ce ii tine pe altii ostatici? pentru ca uneori ii ranim pe altii fara sa vrem cand jelim. replica lui vision 'what is grief if not love persevering?' m-a atins cum putine lucruri in ultimele luni au facut-o. cum o premisa ca aceasta, WANDAVISION ar fi putut sa exploreze o poveste interesanta si ar fi putut sa aiba un final inteligent din punct de vedere emotional. dar vorbim despre mcu, iar finalul a fost o dezamagire.
nu sunt fana marvel si desi nu am vazut toate filmele, tot am zis sa ma uit la WANDAVISION, noua serie care ii urmareste pe, ei bine, wanda si vision. nu aveam asteptari prea mari, dar chiar am fost surprinsa de serie pana cand nu am mai fost. seria prezinta fiecare problema pe care mcu o are, dar cea mai mare este modul in care seria de filme isi iroseste ideile. WANDAVISION incepe in forta si continua sa isi piarda din identitate si originalitate pe parcursul celor noua episoade pana ce se arata ca fiind doar un alt capitol intr-o saga plictisitoare.
pentru ca nu am vazut toate filmele mcu, nu stiu intreaga saga ce se petrece in serie. stiu, totusi, ca vision a murit in...tr-un film si ca wanda a fost devastata (duh), ceea ce a dus-o sa isi faca propria realitate care seamana ca cu seriale de comedie! intriga este interesanta - o femeie isi creeaza o realitate falsa pentru ca nu poate face fata realitatii ca si-a pierdut sotul -, iar primele episoade sunt chiar al naibii de interesante. "realitatea" lui wanda arata ca si diversele seriale de comedie din istorie: I LOVE LUCY, THE DICK VAN DYKE SHOW, BEWITCHED, MALCOLM IN THE MIDDLE, FULL HOUSE, MODERN FAMILY si altele.
modul in care seria asta foloseste seriale de comedie este inteligent: exista o audienta, glumele sunt stereotipice (intr-un mod sarmant), iar wanda se foloseste de clisee constant. cand nu vrea sa continue o conversatie, ea porneste genericul de final. aparitia lui
de asemenea, am adorat ceea ce seria a avut de zis despre jale. sigur, wanda refuza sa faca asta, dar faptul ca ignora realitatea si modul in care face asta ofera multe de explorat. de ce seriale de comedie? pentru ca a crescut cu ele si e bine sa razi. de ce ii tine pe altii ostatici? pentru ca uneori ii ranim pe altii fara sa vrem cand jelim. replica lui vision 'what is grief if not love persevering?' m-a atins cum putine lucruri in ultimele luni au facut-o. cum o premisa ca aceasta, WANDAVISION ar fi putut sa exploreze o poveste interesanta si ar fi putut sa aiba un final inteligent din punct de vedere emotional. dar vorbim despre mcu, iar finalul a fost o dezamagire.
problema mea este ca la finalul zilei tot ce putea seria sa zica nu a fost zis, fiind, in schimb, doar un mod de a avansa povestea. stiu ca mcu este o franciza imensa care are o poveste de spus, dar nu ma intereseaza. faptul ca marvel este intr-o pozitie in care poate sa zica si sa faca orice isi doreste si in schimb prefera sa faca doar filme fara personalitate care au doar scopul de a misca povestea mai departe. nu este nimic interesant la asta. nu ma intereseaza cum un personaj din al doilea film THE AVENGERS o sa devina antagonista in al doilea film DOCTOR STRANGE. ma intereseaza inima seriei. ma intereseaza tristetea si trauma pe care wanda le simte, nu faptul ca o sa fie rea intr-un film viitor.
m-am tot gandit la cat de buna ar fi fost seria daca ar fi fost doar despre trauma lui wanda si nu ar fi fost pe jumatate serie marvel. as fi adorat seria daca s-ar fi concentrat pe tristetea lui wanda si, la final, ea ar fi invatat cum sa se descurce cu trauma. mi-ar fi placut sa vad cum au fost afectati oamenii pe care wanda i-a luat ostatici. doream sa vad mai multe parti umane, nu pe darcy, jimmy woo (randall park, pe care il ador) sau alte prostii marvel. nu ma intereseaza ca ei incercau sa scape orasul de sub influenta ei. ma interesa fix ceea ce marvel nu a prioritizat.
stiu ca a te certa in legatura cu marvel este o idiotenie. nu o sa fac nimic altceva decat sa ma supar inutil in legatura cu niste alegeri care nu s-au schimbat in ultimii treisprezece ani. dar sunt enervata ca acest serial cu potential nu a fost mai mult decat un alt membru dintr-o masinarie cu viata nelimitata. ma enerveaza ca seria putea sa zica ceva special si interesant legat de trauma, tristete si modul in care unii jelesc, dar a preferat sa faca treaba aia pe jumatate. de fiecare data cand mcu are ceva interesant de zis, prefera sa faca o treaba in dorul lelii. stiu ca sunt in minoritate, dar eu una nu consider mcu ca fiind ceva de calitate si sunt suparata ca potentialul pe care il arata este, de obicei, ignorat.
asta este marea problema a lui WANDAVISION. nu este un serial rau - unele parti chiar au fost bune - dar nu este un serial magnific. este bun pana cand nu mai este. de fiecare data cand vedem "realitatea" lui wanda, seria este incredibila, dar cand trece in modul de mcu, plictiseala ma cuprinde pe deplin. din nou, stiu ca sunt in minoritatea, dar faptul ca seria avea ceva de zis si in schimb a irosit orice avea de zis este dezamagitor. din nou, nu este un serial rau, dar nu este nici pe cat de superb ar fi putut sa fie.
m-am tot gandit la cat de buna ar fi fost seria daca ar fi fost doar despre trauma lui wanda si nu ar fi fost pe jumatate serie marvel. as fi adorat seria daca s-ar fi concentrat pe tristetea lui wanda si, la final, ea ar fi invatat cum sa se descurce cu trauma. mi-ar fi placut sa vad cum au fost afectati oamenii pe care wanda i-a luat ostatici. doream sa vad mai multe parti umane, nu pe darcy, jimmy woo (randall park, pe care il ador) sau alte prostii marvel. nu ma intereseaza ca ei incercau sa scape orasul de sub influenta ei. ma interesa fix ceea ce marvel nu a prioritizat.
stiu ca a te certa in legatura cu marvel este o idiotenie. nu o sa fac nimic altceva decat sa ma supar inutil in legatura cu niste alegeri care nu s-au schimbat in ultimii treisprezece ani. dar sunt enervata ca acest serial cu potential nu a fost mai mult decat un alt membru dintr-o masinarie cu viata nelimitata. ma enerveaza ca seria putea sa zica ceva special si interesant legat de trauma, tristete si modul in care unii jelesc, dar a preferat sa faca treaba aia pe jumatate. de fiecare data cand mcu are ceva interesant de zis, prefera sa faca o treaba in dorul lelii. stiu ca sunt in minoritate, dar eu una nu consider mcu ca fiind ceva de calitate si sunt suparata ca potentialul pe care il arata este, de obicei, ignorat.
asta este marea problema a lui WANDAVISION. nu este un serial rau - unele parti chiar au fost bune - dar nu este un serial magnific. este bun pana cand nu mai este. de fiecare data cand vedem "realitatea" lui wanda, seria este incredibila, dar cand trece in modul de mcu, plictiseala ma cuprinde pe deplin. din nou, stiu ca sunt in minoritatea, dar faptul ca seria avea ceva de zis si in schimb a irosit orice avea de zis este dezamagitor. din nou, nu este un serial rau, dar nu este nici pe cat de superb ar fi putut sa fie.
Comentarii
Trimiteți un comentariu