recenzie: BETTER CALL SAUL este mai bun decat BREAKING BAD

atentie! postarea aceasta contine spoilere pentru BETTER CALL SAUL (duh).

daca ar fi sa intrebi pe orice iubitor de televiziune care este cel mai bun serial din istorie, sansele ca persoana respectiva sa raspunda cu BREAKING BAD sunt mari. serialul lui vince gillian despre un profesor de chimie care este diagnosticat cu cancer pulmonar si ajunge sa devina un criminal care se ocupa de un imperiu de metamfetamina a fost un fenomen cu o baza de fani putin cam obsesata de aventurile personajelor. serialul a rulat timp de cinci sezoane pe postul amc, a facut staruri din bryan cranston si aaron paul si a castigat un purcoi de premii. dupa ce s-a aventurile lui walter white s-au terminat, vince gilligan a preferat sa ramana in lumea aia si a creat (alaturi de peter gould) BETTER CALL SAUL, un prequel despre viata lui saul goodman (bob odenkirk) inainte de a il cunoaste pe walter white. (gilligan a si regizat EL CAMINO, un film despre ce s-a intamplat cu jesse pinkman dupa finalul serialului-mama, dar nu sunt aici sa vorbesc despre el).

BREAKING BAD este bun; BETTER CALL SAUL este si mai bun. stiu ca daca zic asta, sansele sa fiu acuzata de blasfemie sunt mari, dar nu sunt singura care crede asta: guillermo del toro si wes anderson sunt printre cei care prefera prequel-ul. daca opinia mea nu conteaza, atunci o face cea a doi dintre cei mai apreciati regizori ai momentului. as putea doar sa il citez pe del toro si sa termin recenzia asta, dar vreau sa vorbesc ceva mai mult despre serie pentru ca aceste recenzii sunt menite sa ma faca pe mine o scriitoare mai buna. okay, am deraiat usor. sa revenim.

BETTER CALL SAUL il urmareste pe saul goodman inainte sa devina saul goodman. la inceputul noului mileniu, saul era jimmy mcgill, un avocat imoral care reprezinta batrani in procese. jimmy si-a dat seama de mic ca nu vrea sa fie o oaie ca si tatal sau (pe care l-a tot furat de bani in copilarie), ci un lup, asa ca a facut orice ca sa aiba parte de succes in viata, desi asta i-a adus porecla de 'slippin' jimmy'. dupa ce a dat de bucluc intr-o zi, jimmy i-a cerut ajutorul fratelui sau mai mare, chuck (michael mckean) si a ajuns sa se ocupe cu corespondenta in firma lui de avocatura. inspirat de chuck, jimmy s-a decis sa devina si el avocat si sa isi foloseasca viclenia si sarmul in drept.

desi lui jimmy chiar ii pasa fratele sau si ii crede balivernele cum ca este alergic la electricitate, cei doi ajung la cutite in sezonul trei si parca fiecare episod inrautaeste treaba. initial, gilligan si gould doreau ca relatia dintre cei doi frati sa fie stransa, dar si-au dat seama ca ar fi mai interesant ca cei doi sa fie in competitie: chuck nu il respecta pe jimmy din cauza educatiei sale (jimmy a invatat la o facultate de rang prost) si chiar crede ca ar fi mai bine pentru el sa fie scos din barou. chuck crede ca doar asa poate jimmy sa devina o persoana cu integritatea in regula.

jimmy nu este singur totusi. desi nu pare initial, el are doi aliati: howard hamlin (patrick fabian), partenerul fratelui sau, si kim wexler (rhea seehorn), o avocata de la firma hamlin, hamlin, and mcgill (hhm, pe scurt) sunt ambii de partea sa, mai mult sau mai putin. howard il respecte pe jimmy mult mai mult decat a facut-o chuck vreodata si il considera un avocat, desi cam dubios, foarte bun. apoi vine kim: intre ea si jimmy este ceva chimie, iar cei doi devin cuplu mai tarziu. kim este desteapta si incearca sa urmeze calea cea buna (cand jimmy ii spune sa fure un client de la hhm, ea refuza), dar se vede ca ii cam plac acele nopti in care ea si jimmy se distreaza pe banii altora. jimmy incearca sa o protejeze de lumea din ce in ce mai intunecata in care se avanta, dar kim este fata mare: il infrunta pe lalo salamanca (tony dalton) si nu e mai prejos de schemele lui saul.

seria este plina de alte personaje care au aparut in BREAKING BAD (walter white este inca un profesor de chimie sanatos, deci nu, nu a aparut pana acum), iar mike ehrmantraut (jonathan banks), gus fring (giancarlo esposito) sunt cei care primesc cea mai multa atentie. mike se ocupa de diverse treburi murdare, uneori intersectandu-si drumul cu cel al lui saul sau gus. imi place de mike la nebunie, dar cum nu ma dau in vant dupa povesti cu mafia, carteluri si metamfetamina, adesea seria imi pierde atentia in scenele astea. sunt bine efectuate si inteleg de ce multi sunt fascinati de ele (adrenalina si idei de genul 'cum ar fi daca?'), dar nu ma intereseaza. cand mike petrece timp cu nepoata sa si cu fosta sa nora, atentia mea este captata pentru ca sunt mult mai interesata de latura aceea a seriei decat de baieti rai si crime si droguri.

fix din cauza asta imi place mai mult de jimmy/saul decat de walter white. da, decaderea lui walter - a trecut de la un tata si sot model la un criminal care a distrus tot pe ce a pus mana - a fost fascinanta, dar metamorfoza lui jimmy in saul a fost cu mult mai interesanta. nu ca jimmy a fost vreun sfant in viata sa, dar a incercat, cum a putut, sa nu raneasca pe nimeni care nu merita. cand ii ofera lui kim sfatul sa fure clientul mesa verde de la hhm, nu o face cu rautate, ci pentru ca stie ca asa merge treaba. el stie ca chuck si howard o sa incerce sa pastreze clientul si are dreptate; daca kim l-ar fi ascultat, nu ar fi trebuit sa incalce legea ca sa o ajute. dar de ce a facut asta, oare? jimmy ii vrea binele lui kim si considera ca ea merita lumea; el ar fi putut sa accepte pierderea (kim o facuse deja), dar nu este obisnuit sa piarda. dupa o viata intreaga petrecuta castigand bani din trucuri cu ceasuri rolex contrafacute, nu avea cum sa nu faca vreo alta idiotenie ca sa nu iasa el si kim in castig. psihologia din spatele lui saul (si a lui kim, chuck si howard) ma atrage mai mult. 'de ce reactioneaza personajele asa?' este o intrebare mai interesanta pentru mine decat 'oare ce se intampla in lumea metamfetaminei inainte ca walter white sa isi lase amprenta?'. inteleg scopul acestor parti ale seriei, iar modul in care aceste scene sunt scrise, regizate si jucate este minunat, doar ca problema este inabilitatea mea de a fi impresionata de ele. le admir de la distanta, desi stiu ca sunt in minoritate.

nici nu am pomenit de jocurile actoricesti si de faptul ca sunt toate splendide. odenkirk este captivant ca si jimmy, sarmul sau libidinos preligandu-se peste fiecare centimentru de ecran. seria nu ar fi putut sa existe daca actorul nu ar fi fost atat de captivant in rolul asta. odenkirk trebuie sa aiba grija sa faca din jimmy un personaj care sa merite sa fie urmarit in afara seriei originale; un personaj ca saul goodman ar fi usor sa fie "prea mult", dar actorul reuseste sa evite problema asta. multi au tipat pe internet ca seehorn si mckean merita sa primeasca atentie de la emmy-uri si ma alatur si eu corului acum; ambii actori ofera doua dintre cele mai bune prestatii de pe sticla momentan. banks si esposito sunt chiar mai buni aici decat erau in BREAKING BAD. toti actorii sunt foarte buni in rolurile lor, oricat de mici sau mari or fi ele.

BETTER CALL SAUL este unul dintre cele mai bune seriale ale momentului. poate ca nu sunt chiar innebunita dupa el, dar il prefer mai mult decat prefer BREAKING BAD. decaderea lui jimmy mcgill este mult mai interesanta, pentru mine cel putin, decat cea a lui walter white, si imi plac mai mult planurile sale intortocheate de a face bani decat crimele fostului profesor de chimie. mai este un sezon inainte ca povestea asta sa se termina si imi pare bine ca am inceput seria inainte de ultimele episoade si nu dupa. asa stiu ca o sa pot urmari orele ramase saptamanal si o sa pot simti anxietatea pe care o simt si altii. sfatul meu este ca si altii sa inceapa serialul acum, mai ales avand in vedere ca nici nu trebuie vizionat BREAKING BAD neaparat.

BETTER CALL SAUL a fost reinnoit pentru un ultim sezon. intre timp, primele cinci sezoane sunt disponibile pe netflix.